miercuri, 23 ianuarie 2013

azi–noapte am visat poemul perfect



azi–noapte am visat poemul perfect.

n-am mai avut niciodată acest sentiment de perfecţiune
de când scriu
care m-a şi trezit deodată
în miez de noapte
când mi-am jurat, pe jumătate adormit
să-l pun pe hârtie
în forma sa pură
dimineaţa următoare

este un poem absolut obişnuit
despre viaţa ta postmodernă, cititorule
ca mai toate poemele mele, de altfel
despre traficul nebun al oraşului tău
în care, dacă te opreşti un moment
eşti călcat instantaneu în picioare

este un poem despre nevoia ta tot mai acută de însingurare
şi despre durerea ta surdă şi impotentă
fiindcă soţia te-a părăsit recent
căci nu o mai făceai fericită.
mai are în el şi nodulul pe care ţi l-ai descoperit la subsuoară
acum o lună, în baie
şi te temi că ai avea cancer
dar ţi-e prea frică sa mergi la un specialist

dar se face că acest poem perfect
are ceva mai mult faţă de celelalte.
are un alt poem în interiorul său
în care este închis regretul meu adânc
că nu voi putea vreodată să scriu
poemul perfect de azi-noapte.

azi–noapte am visat, totuşi, poemul perfect.

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

pupa russa


în trenul interegio 1652
bacău - bucureşti nord
în vagonul 3
locul 48
am aflat astăzi despre supraveghetoarea pedofilă Brunhilde
ce a violat-o pasional
pe tânăra ţărăncuţă sălbatică Leontina
nou-venita cu ochii mari şi verzi
şi cu fund obraznic de nimfomană
în sala de meditaţii a internatului S


respectivul viol s-a petrecut
la pagina 23 a scandalosului roman al lui Gheorghe Crăciun,
Pupa Russa,
şi a durat aproximativ 3 sferturi de pagină
însă de o intensitate dezarmantă
care s-a şi materializat de altfel
într-o erecţie în spaţiul public
din partea subsemnatului


copleşit fiind de admiraţie faţă de talentul descriptiv al autorului
redau infama întâmplare mai jos
fapt ce va indigna cu siguranţă
pe unii cititori - iubitori de frumos


aşadar, braţele dolofane şi electrice ale blondei pedagoge Brunhilde,
cameristă medievală a tuturor halucinaţiilor mele carnale,
o cuprinseră pe Leontina într-o îmbrăţişare hulpavă
iar limba sa violetă şi buburoasă îi înfăşură umerii, gâtul,
bărbia şi delicatele inflorescenţe ale sânilor


din pielea unită şi îmbăloşată de plăcere a celor două femei
se născu o femeie-vampir
o singură fiinţă
ce-şi jupui frenetic propria epidermă
înfundându-şi obrajii în părul pubian
lăsând dâre de salivă pe genunchii delicaţi
lingând epuizată, tremurând
degetele de la picioare, călcâiele, gleznele
până când mângâierile şi săruturile ei căzură direct
pe ţesuturile trupului său dinăuntru
şi totul se transformă într-o durere intensă, voluptuoasă
pe care este imposibil să o mai uiţi vreodată


undeva, pe lângă adjud
am aflat că Leontina,
devenită între timp o curviştină de lux,
specializată în perversiuni sexuale de tot felul
la pagina 24 a romanului,
nu a regăsit niciodată de-a lungul vieţii ei
acea senzaţie halucinantă de plăcere
cu un bărbat